Poezii pentru copii

Greierul

Când se lasă seara
Îşi ia cu el vioara
Săltăreţul dintre flori
Greieraşul cel vioi.

Ţopăie din floare-n floare
E o fire mai vioaie.
Şi în noaptea lirică
Cântecului i-o dedică.

Când soarele răsare
El pleacă la culcare
Pentru o noaptea viitoare
Să ne de-a o altă cântare.




Motanul

Vine seara, luna apare
Stelele se văd în zare
Liniştea e tulburată
De motanul ce se arată.

Sus pe gard escaladează
Pe amici el îi urmează
Toată gaşca se întâlneşte
Pentru o noapte pisiceste.

Hoinăresc o noapte întreagă
Prin cotloane ei aleargă,
La vânat prin tomberoane
Au avut doar ghinioane.

De pe gard o siluietă,
E motanul c-o trompetă
Se apucă de cântat
Doar la asta îi talentat.

Şi prietenii îl urmează
Cu instrumentul lor de bază
Ba la tobe şi vioară,
Violoncel şi o chitară.

Când răsare soarele
Se opresc cântările
Revin toţi la casa lor
Pentru odihnirea ochilor.




Soarele


Graţios zâmbeste-n zare
Călduros, lumină are
Este mândrul nostru soare
Ce apune şi răsare.

Printre nori el se ascunde
Raze vin pe multe unde
Şuierând uşor cu vântul
Ca să mângâie pământul.

Iar natura îi dedică
Multe flori ce se ridică
Colorate, parfumate
După soare realizate.

Chiar de plouă, îi vijelie,
Şi nu-i pic de veselie
Iese Soarele voios
Mângâindu-ne frumos.



Trenul

Intră în gară ostenită
Vechea locomotivă cârpită
Nu mai poate alerga
Fumul gros pe coş scotea.

Când era în tinereţe
Strălucea de frumuseţe
Dar cu vremea ce-a trecut
Şi puterea i-a scăzut.

Iar vagoanele sunt grele
Au îmbătrânit şi ele
Călatori mulţi au cărat
Într-un ritm accelerat.