Toamna

Din copacul cel fălos
Cade o frunză pe jos
Ruginie, ea vesteste
Toamna ce tocmai soseste.

Vântul , şuieră mai tare
Toamna nu mai are răbdare,
Se aşterne pe natură
Şi pe pomi îi scutură.

Ramuri goale , promoroacă
Un fior usor provoacă
S-a dus vara călduroasă
Este toamna friguroasă.

Pătura de frunze arse
De sezonul ce-a venit
Pe pământul rece zace
Într-o mică pădurice.

Noaptea e ceva mai lungă
Ziua nu o să-ţi ajungă
Pregătindu-ne uşor
De sezonul următor.